SĂPTĂMÂNA ARTELOR, edița a IX-a
În perioada 20-24 martie, în IPLT ,,Principesa Natalia Dadiani’’ s-a desfășurat cea de a IX-a ediție a proiectului socio-cultural „Săptămâna Artelor”, care are drept scop promovarea valorilor frumoase cu mottoul: ,,Frumosul va salva lumea’’ (Feodor Dostoievski).
În prima zi a Săptămânii artelor, Ziua LITERATURII am avut onoarea de a ne întâlni, mai mult, de a purta un dialog literar alături de scriitoarea Claudia Partole. Dialogând cu ea, povestind despre copilărie și recitând poezii de Ziua Poeziei, am petrecut un timp frumos și am trăit clipe de neuitat.
În a doua zi a Săptămânii Artelor, Ziua MUZICII, elevii Liceului ,,Natalia Dadiani’’ au participat la un work-shop alături de interpreți remarcabili ai muzicii ușoare, populare, alături de Ion Cojocaru, dirijor al Orchestrei de Fanfară model ,,Tenore’’, Rodica Ciobanu, interpretă de muzică ușoară. Fanfara ,,Tenore’’ ne-a încântat cu auzul instrumentelor sub dirijarea domnului Ion Cojocaru și ne-a povestit istoria instrumentelor și istoria Artei Muzicale.
În cea de a treia zi a Săptămânii artelor, Ziua Artelor Plastice, elevii au avut un dialog vizual alături de pictorul Gheorghe Oprea, Artist al poporului, pe această cale îi mulțumim pentru participarea și cooperare în scopul de a ne arăta, învăța ce este Frumosul. Aducem mulțumiri și coordonatorilor: domnului Ștefan Rotaru, doamnei Larisa Verstiac și doamnei Ala Lisnic.
În cea de a patra zi a Săptămânii artelor, Ziua Dansului, în curtea liceului a avut loc un Caleidoscop coregrafic – flash-mob de dans clasic&modern. A avut loc și un concurs de dans în Casa Mare a instituției, pe această cale le mulțumim organizatorilor: domnului Eugen Castraveț, doamnei Nadejda Topor, domnului V. Topor și doamnei Dorina Tverdohleb.
În ultima zi a Săptămânii artelor, Ziua Teatrului – domeniul de bază, a avut loc activitatea ,, Panorame Teatrale’’, alături de doamna Elena Frunze-Hatman, actriță, director al Teatrului Poetic ,,Alexei Mateevici’’ și Valeriu Țurcanu, regizor, director artistic la Teatrului Etnofolcloric ,,Ion Creangă’’. La acest work-shop elevii din clasele cu profil teatral au prezentat studii teatrale, de care am rămas plăcut surprinși. Mulțumim coordonatorilor: doamna Liliana Panfilov, domnul Octavian Graur, doamna A. Scorpan, domnul S. Triboi.
Cu Ziua Teatrului s-a încheiat cea de-a IX-a ediție a proiectului „Săptămâna Artelor”. Mulțumim mult organizatorilor acestui proiect!
,,Frumosul va salva Lumea”, spunea cândva Feodor Dostoievski, idee pe care o susținem cu ardoare spre dezvoltare și creștere morală și spirituală.
Autoare: Elena Cotorobai, eleva clasei a VIII-a „B”
P.S Mai multe detalii și fotografii puteți găsi pe pagina noastră de Facebook https://www.facebook.com/Dadiani1928
Talentele primăverii
Peste 20 de colective din întraga țară și interpreți profesioniști au participat în cadrul proiectului ,,Talentele primăverii”. Emoții și amintiri frumaose au fost pentru toți.
Duminică, la data de 26 februarie, peste 20 de colective artistice din întraga țară și interpreți profesioniști au evoluat în cadrul proiectului cultural ,,Talentele primăverii”, propus de către postul de televiziune online ,,Talent TV Moldova”. Evenimentul a avut loc în incinta localului ,,Capitoles Park” din Chișinău. Acest proiect a avut drept scop promovarea tinerelor talente din Republica Moldova care au îndrăgit cântecul și dansul. În cadrul proiectului un rol important l-a avut și promovarea folclorului autentic. De asemenea în cadrul proiectului au evoluat și interpreți profesioniști cum ar fi: Viorel Mahu, Aurica și Valeriu Cordineanu, Oxana Crăciun, Laurențiu Popescu, Victor Cojocaru, cât și colective de amatori. Putem menționa printre ele: Ansamblul folcloric ,,Bujorelul” de la Casa de Cultură din satul Bujor, condus de către Elena Emilian, ansamblul vocal ,,Firicel de bucuioc” de la Gimnaziul Bujor, condus de către dl Sergiu Ștefan, Ansamblul de dans filiala ,,Antonești”, Școala de arte ,,M. Bieșu” din Ștefan Vodă, Ansamblul de dans ,,Spicușor” din Pelinia, Drochia. Spectacolul va fi difuzat pe canalele regionale de televiziune din țară și pe canalul oficialde Youtube Talent TV pe data de 8 martie la ora 19:00.
,,Ne-am propus prin acest proiect să promovăm tinerele talente din țară, cât și dragostea față de ființa dragă – mama prin cântece frumoase. Dansul, care ne reprezintă ca națiune, la fel este important să-l păstrăm și să-l promovăm. Sperăm ca acest proiect să aibă condinuitate”, a menționat coordonatorul principal de proiect domnul Ion Cernei.
Alexandrina Doboș, elevă
Gimnaziul Bujor
Dor de Eminescu
Ziua Națională a Culturii a fost marcată printr-o activitate cultural-artistică de reactualizare a operei marelui poet Mihai Eminescu!
Pe 15 ianuarie s-au împlinit 173 de ani de la nașterea poetului nepereche.
Mulțumim elevilor și profesorilor de la Gimnaziul ,,Dumitru Matcovschi”, de la Liceul ,,Elena Alistar” și celor de la Gimnaziul ,,Ion Luca Caragiale”!
Mulțumim reprezentanților Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” că ne-au susținut și ne-au oferit cele necesare pentru buna desfășurare a activității. Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” este prima bibliotecă de carte românească, iar de Ziua Poetului a marcat 31 de ani de la fondare.
Festivalul Transfrontalier „Crăciunul Copiilor”, ediția I
„Crăciunul Copiilor” – un festival transfrontalier al unității, tradițiilor și obiceiurilor strămoșești
Limbă, Tradiții și Obiceiuri – valori incontestabile ale neamului românesc! Promovarea și valorificarea acestora este un crez pe care trebuie să-l aibă fiecare om de bună credință. Înrădăcinarea lor în rândul comunității școlare are loc prin Educație și Cultură, misiune nobilă care le revine profesorilor.
Prima ediție a Festivalului Transfrontalier „Crăciunul Copiilor” a adunat colective artistice din 16 instituții de învățământ preuniversitar din Republica Moldova, România și Ucraina.
Chiar dacă ne despart câteva sute de kilometri, cele patru instituții din România și una din Ucraina s-au încadrat cu colinde în format video. Interpretări admirate și urmărite cu mult drag de spectatorii din sală, semenii lor din Republica Moldova. Sala de festivități a Confederației Naționale, acolo unde s-a desfășurat evenimentul, a devenit neîncăpătoare și s-a transformat într-o oază de lumină desprinsă din tezaurul folclorului românesc.
Ansamblurile etnofolclorice au prezentat colinde de Crăciun, muzică contemporană și de folclor, urături, spectacole teatralizate și urări de Sfântul Vasile specifice sărbătorilor de iarnă. Datinile, tradițiile și obiceiurile sărbătorilor de iarnă sunt nelipsite în manifestațiile românilor de pretutindeni, acestea fiind tezaurul incontestabil al neamului. Aceste Valori întregesc atmosfera sărbătorilor cu unicitatea și farmecul lor.
Un moment deosebit a fost prestația Artistei Poporului Maria Iliuț, alături de Ansamblul etnofolcloric „Crenguță de Iederă”, care au adus în dar trei colinde, oferindu-le, în repetate rânduri, un exemplu tinerilor artiști, dar și un imbold pentru a păstra cu sfințenie tradițiile și a pune-n capul mesei adevăratele valori.
Inițiativa organizării Festivalului Transfrontalier „Crăciunul Copiilor” aparține Lilianei Panfilov, regizor, director adjunct Educație estetică, IPLT „Principesa Natalia Dadinai”. Festival care reprezintă încă un rod al unui proiect inedit „Școala Prietenilor”, un Acord de parteneriat între mai multe instituții de pe ambele Maluri ale Prutului.
Cum lucrurile frumoase se realizează doar cu oamenii de bună credință, mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă, alături de organizatorii din Liceul „Principesa Natalia Dadiani” a fost și IPLTPA „Nicolae Sulac”, în persoana directorului adjunct, Iulia Gîrlea, care a mobilizat colectivele din instituția pe care o reprezintă, dar și a facilitat relaționarea cu reprezentanții Sindicatelor.
Partenerii strategici și de încredere ai activității au fost Federația Sindicală a Educației și Științei (FSȘE), reprezentată de președinta Margareta Sîrbu și Direcția Generală Educație Tineret și Sport a consiliului mun. Chișinău, reprezentată în cadrul evenimentului de Silvia Canațui, șefa Direcției educație și tineret.
Un moment unic a fost creat de către președinta CMC FSȘE, Margareta Sîrbu, care a oferit organizatorilor un prosop veritabil, care reprezintă unitatea dintre românii de pretudindeni și continuitatea în secole a valorilor, dar și a festivalului propriu zis încă mulți-mulți ani înainte.
Aducem mulțumiri celor prezenți la prima ediție a Festivalului Transfrontalier „Crăciunul Copiilor”, activitate menită să asigure un demers educațional de calitate, prin promovarea și popularizarea în rândul tinerilor a valorilor naționale, dar și să valorifice tinerele talente, oferindu-le punte propice de exprimare artistică.
Mulțumim organizatorilor, partenerilor, colectivelor artistice care au valorificat folclorul românesc, cadrelor didactice, conducătorilor artistici care au asigurat buna desfășurare a festivității!
Mulțumim participanților:
Ansamblul vocal „Mioriticii”, conducător artistic Rodica Ciobanu și teatrul-studio „Panorame”, profesor Octavian Graur, coordonator de program Lilia Panfilov, director adjunct, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”;
Corul „Carasson”, dirijor Veronica Postolache, ansamblul vocal „Flori de liliac”, conducător artistic Sergiu Brumă și ansamblul folcloric „Bujoreii”, conducător artistic Mihai Leon, coordonator de program Iulia Gîrlea, Irina Cazan, directori adjuncți, IPLTPA „Nicolae Sulac”;
Ansamblul vocal „Albina”, solist Drăguțan Nicoleta, conducător artistic Maria Butuc”, coordonator de program Aliona Tăutu, director adjunct, IPLT „Gheorghe Asachi”;
Ceata de urători „Elena Alistar”, coordonator de program Tatiana Scobioala, director adjunct, IPLTPA „Elena Alistar”,;
Interpreta Golîboroda Anastasia, profesor coordonator Diana Valuța, IPLTPA „Mihai Berezovschi”;
Ansmblul etnofolcloric „Ilincuța”, coordonator de program Inga Prohor, director IPLT „Grătiești”;
Ansamblul etno-folcloric „Brâuleț”, conducător artistic Svetlana Bursacovschi, coordonator de program Ion Guțu, profesor artă teatrală, Elena Serbinov, profesor artă coregrafică IPLT „Toader Bubuiog”;
Interpreții Nedelcu Mădălina și Țurcan Eugen, profesor coordonator Viorica Țernă, oordonator de program Viorica Florea, CEE „Lăstărel”;
Ansamblul folcloric ”Firicel de de busuioc”, Gimnaziual „Bujor”, satul Bujor, r-nul Hîncești, , conducător artistic Sergiu Ștefan;
Ansamblul etno-folcloric „Crenguța de iederă”, conducător artistic Maria Iliuț, Maestru în Artă;
Duetul Sandu Ionela și Vasile Jugaru – Liceul Tehnologic „Petre Poni”, Onești, jud. Bacău, România – coordonator de program Roxana Căruceriu;
Interpretele Pascal Stefania-Daniela și Mocan Elena de la Colegiul Național Roman-Vodă”, Roman, jud. Piarta Nemț, România, profesor coordonaor Ovidiu Alfred;
Ansamblul etno-folcloric „Zestrea satului” – Colegiul Tehnologic Bistrița-Năsăud – profesor coordonator Archiudean Dănuț, Bogdan Doina, director Cazac Sorina;
Ansamblul etnofolcloric „Ciuleandra” – Colegiul „George Barițiu”, Cluj-Napoca, România, conducător artistic Maria Leșe, coordonator director Alina Baraian;
Interpreta Anastasia Uncu, din satul Vancicăuți, Cernăuți, Ucraina;
Ansamblul folcloric de la Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța, Cernăuți, Ucraina, profesor coordonator Mihaela Pavaliuc.
Diriginte, drag părinte
IPLT ,,Principesa Natalia Dadiani” s-a învrednicit de două nominalizări de rezonanță în cadrul Concursului Municipal al diriginților de clasă ,,Diriginte, drag părinte, ediția a XIII-a, anul 2022”. Munca asiduă, creativitatea, performanța, parteneriatul de succes al triadei educaționale: diriginte – elev – părinte s-au materializat în distincția – Premiul Dirigintele Anului – treapta liceală, obținut pe deplin merit de către profesoara de Limba engleză, Dna Gosic Anastasia. Aspirație, dedicație, cultivarea valorilor general-umane, colaborări cu impact și-au găsit reflectarea în nominalizarea ,,Cea mai reușită prezentare a raportului de creație” a profesoarei de Istoria românilor și universală, Educație pentru societate, Geografie și diriginta clasei a VIII-a ,,C”, Dna Jantuan Tatiana. Mulțumim elevilor, părinților, membrilor comisiei de jurizare, echipei de profesori din instituție care au contribuit prin ajutor, familiilor dirigintelor de clasă pentru participarea lor la susținerea, încurajarea și promovarea muncii pline de abnegație, vocației și dăruirii profesionale! Mulțumim dirigintelor pentru că au dovedit municipiului întreg că educația de calitate se face prin condimentarea potrivită cu dragoste, muncă titanică și sacrificiul prometeic în numele viitorului!
Valentina Țîpu, directorul liceului
Orchestra de Fanfară „TENORE” la Iași, România
Orchestra de Fanfară model ,,Tenore” a IPLT ,,Principesa Natalia Dadiani” a fost încântată de a vizita Primăria Iași la invitația Dlui Primar, Mihai Chirică. Scopul vizitei a fost de a încheia un acord de parteneriat cu Primăria acestui fascinant oraș istoric, în vederea participării Orchestrei de Fanfară la evenimentele culturale organizate și la formarea relațiilor de parteneriat cu școlile din Iași. Șase membri ai orhestrei, însoțiți de părinții lor, dl dirijor Cojocaru Ion și dna director Valentina Țîpu au avut deosebita ocazie să viziteze orașul și să rămână impresionați de curățenia, frumusețea și ordinea publică. Elevii au preluat o lecție de educație și cultură desăvârșită, rememorabilă pentru viitorul lor. Mulțumim părinților elevilor, Dlui Anatolie Prohnițchi pentru implicarea de a organiza întrevederea și Primăriei Iași! În deosebi, mulțumim Dlui Primar, Mihai Chirică, pentru oferirea posibilității reprezentanților Orchestrei de Fanfară de a cânta în sala de ședințe a Primăriei în cadrul întâlnirii cu Primarii din Republica Moldova ca rezultat al prezentării bunelor practici în implementarea proiectelor eurpoene. Cel mai prețuit dar pentru noi, IPLT ,,Principesa Natalia Dadiani”, acordat din partea Primarului de Iași, Mihai Chirică este prietenia. Apreciem cu mult respect valoarea inestimabilă – prietenia, ce urmează să fie promovată pentru păstratea și transmiterea generațiilor în creștere a valorilor spirituale!
ANSAMBLUL „FIRICEL DE BUSUIOC”
LA 5 ANI DE ACTIVITATE CU FRUMOASE REALIZĂRI
Dragostea de cântec și datinile strămoșești au stat la baza fondării ansamblului vocal ,,Firicel de busuioc” de la Gimnaziul Bujor. Este un colectiv cu frumoase tradiții și realizări…
Acum 5 ani în Gimnaziul din satul Bujor a fost înființat ansamblul vocal ,,Firicel de busuioc” de către profesorul de educație muzicală (pe atunci) Vasile Eșanu. Deja de 4 ani este condus de actualul profesor Sergiu Ștefan. Ansamblul are un repertoriu de cântece cu tematică variată. Activitatea acestuia a început cu studierea folclorului copiilor, cum ar f
i ,,Paparuda”, ,,Mititelul, frumușelul” ș.a. Apoi a continuat cu folclorul tradițiilor de iarnă, culegând colinde de la oamenii din sat. Astfel, ansamblul a început să-și creeze propriul repertoriu. Primele colinde pe care le-au învățat copii au fost: ,,Florile sunt dalbe” și ,,Vestea de la Betleem”. Un loc aparte îl ocupă cântecul folcloric dedicat mamei, țării. În cântecul ,,Măicuță, comoara mea”, bunăoară, ființa dragă este ca o rază de soare, o comoară pentru orice copil.
Ansamblul ,,Firicel de busuioc” are o frumoasă colaborare cu maeștri în artă cum ar fi: Anatol Bagrin, Mihai Florea, Anatol Pușcă, Victor Dincovschi. Dumnealor ne-au oferit sfaturi pentru a îmbunătăți calitatea interpretări și ne-au ajutat cu aranjamente muzicale create cu drag pentru colectiv. Recent colectivul a început colaborarea și cu orchestra de muzică populară ,,Rapsodia Vasluiului” din România. Palmaresul său l-a completat cu piesa ,,Moldovioară plai cu dor” din repertoriul Teodorei Panainte. Azi cântecul este interpretat de subsemnata, solistă a acestui ansamblu. Evident că ansamblul mai are soliști talentați cum ar fi: Cristina Macarie, Vlad Vîzdoagă, Nina Nagomir, Natalia
. Pe parcursul ultimilor doi ani premiere ale cântecelor ansamblului au fost puse la posturile Radio Pro Mingir și Radio Moldova.
Colectivul vocal respectă tradițiile zonei de centru a țării noastre. Acest fapt este vădit prin repertoriul de cântece pe care îl are, dar și prin ornamentele costumul național pe care îl are. Acesta din urmă se datorează susținerii din partea absolvenților promoției anului 1996 și câtorva agenți economici din localitate.
La final, le spunem felicitări pentru realizările frumoase și noi succese pe viitor.
Alexandrina DOBOȘ,
elevă la IP GM Bujor,
s. Bujor, r. Hîncești
Festivalul Internațional „Mărțișorul Copiilor”,
ediția a XIV-a
Festivalul Internațional „Mărțișorul Copiilor”, ediția a XIV-a a întrunit și de această dată sute de copii talentați. Bravo, le zicem copiilor participanți și felicitări organizatorilor și profesorilor coordonatori ai tinerelor talente!
Grigore Vieru – poet al neamului
La 14 februarie, anual, marcăm Ziua de naștere a marelui poet basarabean Grigore Vieru. Personalitate marcantă, ce a contribuit prin opera sa considerabil la renașterea națională îm perioada anilor 1989-90, a pledat pentru libertate și s-a închinat cu pietate către începutul tuturor începuturilor – MAMA, Grigore Vieru rămâne a fi flacăra nestinsă a românismului în Basarabia.
https://www.facebook.com/panfilov.liliana/videos/355369019558677
În acest context, elevii IPLT „Principesa Natalia Dadiani” au prezentat un minispectacol poetic GRIGORE VIERU – POET al NEAMULUI, preluat și publicat de posturile TV ale Universității de stat din Republica Moldova și a revistei video EA.md.
https://ea.md/in-memoriam-elogiu-adus-lui-grigore-vieru-poet-al-neamului-video/?fbclid=IwAR10rcl9Yv
VYKZDJQAGbHcVUPwG6Xa0tQQ_7yu1czVX9Tq-tmS8AYptxroU
Un alt omagiu in memoria marelui poet l-au adus azi profesorii instituției nostre printr-un recital poetic de mare semnificație.
Autor: L. Panfilov, director adjunct
IPLT „Principesa Natalia Dadiani
CAMPANIA „TRĂIEŞTE BUCURIA DE A CITI”
În perioada 25 octombrie 2021 – 05 februarie 2022 în instituţiile şcolare din raionul Hînceşti se desfăşoară campania raională de promovare a cărţii şi lecturii „Trăieşte bucuria de a citii”. Aceasta include în sine variate activităţi: lecturi în clasă, în sânul familiei, încenări a unor fragmente din cărţile citite de elevi, prezentarea cărţii preferate etc.
La data de 17 ianuarie în Gimnaziul Bujor a avut loc o activitate extraşcolară dedicată poetului Mihai Eminescu, conform planului de activitate din cadrul Campaniei „Trăieşte bucuria de a citi”. Activitatea afost ghidată de profesoara de limba şi literatura română dna TatianaCreţuşi bibliotecara dna Lucia Cazacu.
La eveniment au participat elevii din clasele a 7-a „A” și 7-a „B”. Conform anumitor criterii ei s-au împărțit în 4 grupe și au răspuns la întrebări cheie. Elevii au dat dovadă de cunoaşterea creaţiei poetului printr-un recital de poezie. Căpitanii grupurilor: Arina Gromcovschi, Ionela Fărîmă, Bianca Doboș și Mihaela Olaru au demonstrat abilităţile lor în domeniul lecturii în cadrul probei „Fragmentul preferat”. Ei au avut 5 minute la dispoziție pentru a-și alege o parte din fragmentul care le-ar fi plăcut cel mai mult și să-l citească în glas în fața celorlalți colegi, cât și în fața spectatorilor, pe o melodie aleasă de ei în neștiință de cauză în ziua precedentă. Acompaniaţi de profesorul de educaţie muzicală, elevii au interpetat romanţele „Pe lângă plopii fără soţ” şi „O, rămâi”. Elevii din clasa a VIII-a Andreea Doboş, cătălina Storoja, Ana-Maria Doboş şi Mihaela Sîlţa au prezentat înscenarea Scisorii a III-a a poetului Mihai Eminescu. În cadrul acestei activităţi elevii au fost motivaţi să citească opera eminesciană şi să trăiască bucuria de a citi cu adevărat.
Cu un cuvânt de felicitare a creat atmosfera frumoasă dna Vera Moşneagu, directorul gimnaziului. Activitatea elevilor a fost apreciată şi de profesorii prezenţi: Serafima Matvei (profesoară de limbă engleză), Eleonora Bârlădeanu (profesoară de limbă rusă), Vera Voicu (profesoară de chimie și educație tehnologică).
Mihaela OLARU,
elevă clasa a VII-a,
Gimnaziul Bujor
„Povestea Crăciunului 2” , spectacol social realizat de Instituția Publică Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” din Capitală (Interviu)
liana Panfilov, directorul adjunct pe Educație și Estetică din cadrul Liceului Teoretic ”Principesa Natalia Dadiani” din Capitală, împreună cu elevii Instituției au realizat ”Povestea Crăciunului 2”, un spectacol social dedicat sărbătorilor de iarnă.
Liliana Panfilov și-a propus ca în fiecare an să organizeze câte un spectacol, povești care sunt inspirate din evenimentele ce se desfășoară în jurul nostru.
„Acum doi ani am realizat „POVESTEA CRACIUNULUI 1”, un spectacol social în care se atingea preponderent subiectul plecării masive a părinților de la casele lor, la munca peste hotare, iar copiii acestora îi văd doar la sărbători, iar atunci când revin acasă, copiii chiar cred în Magia Crăciunului”, menționează directoarea adjunct.
În acest an, echipa de profesori, dar și elevii liceului au decis să abordeze subiectul molimei globale, fenomen care s-a abătut asupra întregii lumi.
„În acest context ne-am gândit că, până la urmă, bunătate și apropierea sufletească de semenii noștri prin intermediul marelui miracol „Crăciunul”, ne va uni, ne va face să emanăm energii pozitive, în măsura în care va pieri ura, durerea, suferințele omenirii. Așadar, interpretând colinde tradiționale ale diferitor țări, în diferite limbi, vom reuși să aprindem lumina sufletelor umane și vom (re)deveni: buni, mărinimoși, blajini, atenți unul față de celălalt”, conchide Liliana Panfilov.
În cadrul acestui spectacol social au fost implicați elevi din 9 licee din Chișinău, pe principiul de acord benevol, de voluntariat. Elevii au interpretat colinde în mai multe limbi, precum: Bulgaria, Spania, Germania, Franța, Rusia, Marea Britanie, Polonia, Ucraina și România. Fiecare grup de elevi au fost ghidați de cadrele didactice și manageriale, reprezintând cultura țării în limba care au interpretat colindele. „Acest spectacol o să fie prezentat la casele de copii, centrele de reabilitare pentru copii, centrele de plasament, unde vor ajunge cu daruri reprezentanții instituțiilor implicate, ca să aducă lumină și în sufletele celor mai triști ca noi. Pe această cale țin să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat și au realizat acest spectacol, și anume: elevilor și profesorilor de la liceele municipale menționate, coordonatorului activităților la nivel municipal Dnei S. Nazaria, specialist principal la „DGETS” a consiliului mun. Chișinău și, nu în ultimul rând bunului meu elev Octavian Graur, care mi-a fost alături ca și corepetitor. Deci, împreună am reușit, iar dăcă ne vom uni și mai mulți – ÎMPREUNĂ VOM SCHIMBA LUMEA SPRE BINE!”, menționează femeia.
Autor: Diana Botnaru, reporter EA.M
Dhttps://ea.md/povestea-craciunului-2-spectacol-social-realizat-de-institutia-publica-liceul-teoretic-principesa-natalia-dadiani-din-capitala-interviu/
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU
Într-adevăr suntem în preajma sărbătorilor de iarnă, sărbători foarte frumoase fiind cele mai îndrăgite și așteptate nu numai de cei vârstnici, dar, și de copii, de elevii liceului nostru, unde în fiecare an se desfășoară manifestarea închinată Sărbătorilor magice de iarnă, se petrece Festivalul colindelor care se numește „Colinde, colinde”.
Luna decembrie este cea mai plină de sărbători ce aduc bucurii în sufletul nostru.
Marile bucurii pe care ni le aduce această ultimă lună a anului sunt Sărbătorile Crăciunului, cu toate credinţele şi datinele care le însoţesc.
Primul semn că se apropie Sărbătorile este dat de Sfântul Nicolae: în fiecare casă, copiii îşi pregătesc ghetele, lustruindu-le şi punându-le lângă uşă.
Moș Nicolae vine în noaptea de 5 spre 6 decembrie și trece pe la toate casele pentru a lăsa câte ceva în ghete: cadouri pentru cei care au fost buni şi cuminţi sau câte o nuielușă pentru cei neascultători.
În ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie, începe marea Sărbătoare a Naşterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de colindători, care pornesc din casă în casă pentru a le ura gazdelor fericire, sănătate şi prosperitate.
Colindătorii vestesc Naşterea Domnului, urează gazdelor sănătate şi bucurii și primesc de la acestea cozonac, prăjiturele, covrigi, nuci, mere şi chiar colăcei pe care gospodinele le-au pregătit cu mult timp înainte.
Datina Bradului de Crăciun este o practică veche, pe care unii o consideră chiar mai veche decât creştinismul şi care simbolizează “pomul vieţii”.
În Ajunul Crăciunului, în fiecare casă se împodobeşte câte un brad (cu beteală, globuri, figurine, ghirlande, bomboane, artificii şi lumânări sau beculeţe). Noaptea, Moş Crăciun aduce daruri, pe care le pune sub brad.
„Steaua” este un colind care începe din prima seara a Crăciunului.
Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii. Obiceiul are o semnificaţie religioasă fiind legată de steaua care s-a aratat celor trei magi de la răsărit.
Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gătită cu hârtie colorată şi crenguţe de brad.
Pe lângă acestea, al căror subiect este Naşterea Domnului, se mai fac urări prin intermediul unor alte colinde, create pe baza unor obiceiuri laice: „Pluguşorul”, „Caii”, „Capra”, „Urșii”, „ Malanca”, „Sorcova” ce au loc în Ajunul Anului Nou.
În Ajunul Anului Nou Ținutul Herței fierbe în sunetele clopoțeilor, strigăturilor copiilor, celor care ură, cetele de copii intră din casă în casă ca să ureze un an nou cu bucurii, sănătate și belșug, purtând bice, din care pocnesc, clopoţei, tălăngi etc.
Este o frumusețe rară și când este și zăpadă, într-adevăr văzduhul aduce acea mireasmă frumoasă de cetină de brad ce se împrăștie la fiecare casă, iar ora 00:00 este ora împlinirilor, este bilațul pe care cu toții îl așteptăm cu drag. Sperând că ziua de mâine, va fi mai bună decât ziua de azi. Că Anul Nou ne aduce bucurii și noi împliniri.
De asemenea, gospodarii din ținutul Herța în fiecare an confecționează simbolul anului după constelație. În asemenea mod se combină tradidiția cu elemente actuale (inovație).
Societatea „Mihai Eminescu” din Cernăuți în fiecare an organizează Festivalul „Florile dalbe”.
Frumoase ne sunt tradiţiile de Crăciun şi Anul Nou şi ne bucură faptul că ele s-au mai păstrat şi până în prezent, în culoarea lor adevărată, creându-ne o atmosferă deosebită de sărbătoare, deoarece în Ținutul Herței 93% din populație este de etnie română.
Crăciunul și Anul Nou reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment deosebit. Sunt sărbătorile care ne face să ne privim viaţa altfel, să-i vedem pe ceilalţi într-o lumină favorabilă, să ne deschidem sufletul mai uşor.
Suntem români și trebuie să păstrăm ce avem mai scump: limba, portul, traiul, tradițiile naționale.
Pavaliuc Alexandru, clasa a 5-a,
Liceul comunal „Gh. Asachi”, Herța, Ucraina,
Profesor-coordonator: Pavaliuc Mihaela
LIMBĂ, TRADIȚII, OBICEIURI
Probabil că nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decât străvechile sale tradiţii si obiceiuri. Călătorul vestic va fi surprins să descopere in România un loc plin de legende, mituri si tradiţii păstrate de-a lungul secolelor.
Iată câteva din frumuseţea tradiţiilor românesti ce se ţin la sărbatorile calendaristice sau la momentele importante din viaţa românilor care au rolul de-a ne îmbia cu farmecul lor.
Sfântul Andrei
Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinată unor obiceiuri, poate antecreştine, care să asigure protecţie oamenilor, animalelor si gospodăriilor. Tăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea si puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre văzut si nevăzut se ridică. Clipa cea mai prielnică pentru a obţine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, „Andreiu’ cap de iarnă” cum ii spun bucovinenii, permite interferenţa planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenţa oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că in această noapte „umblă strigoii” să fure „mâna vacilor”, „minţile oamenilor” si „rodul livezilor”.
Sfântul Nicolae
Decembrie vine în primul rând cu Ziua națională unde ne manifestăm în strai de sărbătoare.
Apoi vine cu sărbatoarea, atât de aşteptată de copii, a Sfântului Nicolae. Caţi dintre noi nu au aşteptat cu înfrigurare dimineaţa de 6 decembrie pentru a se uita dacă Moşu’ a lăsat ceva in ghetele pregătite de cu seară? Acest obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae, s-a impămaâtenit mai mult la oraş. Este posibil să fie un împrumut din ţările catolice, unde Moş Crăciun este cel care pune daruri in ghete sau ciorapi anume pregătiti. Copiilor din România li se poate intampla ca Moş Nicolae să aduca si câte o vărguţă (pentru cei obraznici). Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost învestit de religia ortodoxă Sfantul Nicolae îi dă dreptul să intervină in acest fel in educaţia copiilor.
Crearea de ornamente pentru brad
Fiecare copil așteaptă să realizeze măcar un ornament pentru bradul de Crăciun. Astfel, adunăm materiale și incepem lucrul încă din noiembrie.
Secret Santa
Deși împrumutată, sărbătoarea capătă valențe autentice. Tragem la bilet colegul căruia îi oferim un cadou. Tatonăm gusturile si aflăm ce și-ar dori, apoi apare surpriza.
Colindatul
Pentru cea mai aşteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat in egală măsura la tradiţie, ştiind să accepte si obiceiuri mai recente. Obiceiul colindatului a înglobat in el nu numai cântec si gest ritual, ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei străvechi spiritualităti românesti. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment creştin care este Naşterea Domnului Iisus Hristos. In ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din ţara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiti cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci si colaci.
Anul Nou
Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregătirile se reiau. In săptămâna dintre Crăciun si Anul Nou, in toate satele cetele de flăcai se prepară pentru „urat”, sistem complex de datini si obiceiuri. Pe înserat, in ajunul anului sunt aşteptaţi sa apară „Ursul”, „Capra”, „Bunghierii”, „Caiutii”, „Malanca”, „Jienii”, „Mascaţii” etc.
Faptul că aceste obiceiuri se practică la cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica zilei de 31 decembrie care în gândirea populară reprezintă data morţii dar si a renaşterii ordinii cosmice. Structura ceremoniala a obiceiului este în acelasi timp plină de forţă si vitalitate. Muzica si dansul remarcabile prin virtuozitate si dinamism, măştile pline de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic.
Când se apropie miezul nopţii către noul an, ţăranii obişnuiesc să prevadă cum va fi vremea in anul ce vine.
Mărţişor si Baba Dochia
Mărţişor este denumirea populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară si a Anului Nou Agrar, dedicată zeului Mars si planetei Marte. Mărţişorul este, in tradiţia populară, o funie formată din zilele săptămânii si lunile anului adunate si răsucite intr-un şnur bicolor, simbolizând iarna si vara, făcuta cadou la 1 Martie.La sfârşitul secolului XIX,Mărţişorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti In dimineata zilei de 1 martie, inainte de răsaritul soarelui. Mărţişorul, de care se agaţă o moneda metalică de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mâna, ulterior prins in piept sau la gât. El era scos, in raport de zona etnografică, la o anumita sărbătoare a primăverii (Macinici,Florii, Paşte, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti si pomi fructiferi
BIBLIOGRAFIE
1.Mică enciclopedie de tradiţii româneşti,Ion Ghinoiu, Ed.Enciclopedică, 2001
2. Sărbători şi obiceiuri , C.Brăiloiu,Ed. Enciclopedică, 2002
3.Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, M.Mitroi, Ed. Autorul,2004
Autor: Prof. Asproiu Diana Sc. Gimnaziala,,Mircea Eliade”, Craiova
TRADIȚII ȘI OBICEIURI STRĂMOȘEȘTI DE IARNĂ DE PE VALEA ILVEI
Valea Ilvei este o zonă fizico-geografică și etnografică din zona montană a Transilvaniei, un ținut unde românismul a rămas nealterat din cele mai vechi timpuri, unde tradițiile și obiceiurile strămoșești s-au transmis din generație în generație reprezentând astăzi un tezaur etnografic cunoscut în întreaga țară și peste hotare.
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri strămoșești din zona ilvelor și mai ales din Ilva Mare îl reprezintă ,,Belciugarii” obicei de iarnă, prezent în casele ilvenilor la sărbătorile de iarnă, mai ales în sărbătorile de Crăciun.
Acest obicei, este de fapt un joc al caprelor care după încheierea sezonului pastoral de ,,Sâmedru” adică de Sfântul Dumitru, sunt închise în staul, iar de sărbătorile de iarnă sunt scoase la cetină de molid și sunt prezentate gazdelor din sat să se bucure de frumusețea lor, de zburdăniciea acestora. Caprele sunt confecționate din covoare tradiționale, țesute în război peste care sunt așezate piei de căprioară și toate au coarne adevărate, atașate unui ansamblu de lemn cu ajutorul căruia feciorii scot anumite sunete. Conduse de cioban, și însoțite de un fluieraș, acestea colindă satul de la un capăt la altul, bucurând gazdele cu jocul și ghidușiile specifice acestor minunate „animale”. Binențeles la sfârșitul jocului, care este unul antrenant, vioi, gazdele servesc pe belciugari cu un pahar de țuică, mere sau cozonaci..
Belciugarii, este unul dintre puținele obiceiuri care se mai păstrează în forma tradițională, nealterată, de modernism. Acest obicei este azi cunoscut în întreaga lume mai ales că a fost popularizat de Ansamblul ,,Cununița” din Ilva Mare, care l-a dus pe marile scene din București, Paris, Milano, etc precum și la nenumărate televiziuni..
Aceste tradiții ne-au fost împărtășite de muzeograful Casei Muzeu Măgura-Ilvei, muzeul în care se întâlnește lumea satului, autentică, cu tradiții și obiceiuri strămoșești transmise din generație în generație.. unde vă invităm și noi să pășiți cu doar un click: https://www.facebook.com/Casa-muzeu-Magura-Ilvei-352838424859284/.
Autori: Urdă Cristian Marian, elev, clasa a IX-a,
Prof. coordonator Bogdan Doina- Marilena,
Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Bistrița, județul Bistrița-Năsăud
Webografie:
https://www.facebook.com/Casa-muzeu-Magura-Ilvei-352838424859284/
https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/traditii/7151-belciugarii-din-ilva-mare.html
CERCURILE ŞCOLARE INTERDISCIPLINARE
CERCUL DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
de la Liceul Tehnologic Grigore Moisil, Bistriţa – proiect interdisciplinar
al catedrelor de limba şi literatura română şi istorie
Cercul etnografic şi grupul folcloric Zestrea satului, produsele îndelungatei colaborări dintre catedrele de limba şi literatura română şi istorie,îşi desfăşoară activitatea de mai bine de zece ani la Liceul Tehnologic Grigore Moisil Bistriţa, în spaţiul muzeal amenajat într-o sala de clasă din iniţiativa şi implicarea profesorului de istorie Dănuţ Archiudean. Convingerea că un muzeu etnografic în cadrul şcolii este mai eficient dacă devine spaţiul de desfăşurare a unui cerc de folclor al elevilor, la care să participe şi profesorii interesaţi de tradiţia românească, a fost punctul de pornire al activităţilor noastre care s-au perfecţionat şi diversificat de la un an la altul. Aici au fost adunate de-a lungul timpului obiecte ce reprezintă istoria satului românesc, iar elevii de la cerc regăsesc în acest mediu atmosfera din satul bunicilor, lumea poveştilor şi gustul copilăriei de altădată.
Cercetarea etnologică înseamnă studiu etnografic, vizite în teritoriu, culegerea de folclor autentic, supunerea materialelor documentare unei analize pertinente din perspectivă etnologică, istorică şi literară, pregătirea unor portofolii ştiinţifice, participarea la concursuri, simpozioane şi manifestări artistice. Rezultatele obţinute la concursurile naţionale sunt o dovadă a muncii susţinute, a pasiunii pentru cercetare şi artă populară autentică.
Activitatea de cerc presupune atât lucrul în echipă cât şi capacitatea de a lua decizii individual. Munca în echipă se concretizează în organizarea şi dirijarea specifică a relaţiilor sociale din cadrul grupului de elevi, favorizând stimularea participării active şi conştiente la procesul de învăţământ. În condiţiile unei rapide acumulări de date noi, organizarea activităţilor de cerc determină o însuşire mai ales calitativă a cunoştinţelor şi mai puţin cantitativă.
La orele de cerc, elevul se află într-o dublă ipostază: obiect al educaţiei şi subiect al educaţiei. El nu este un simplu consumator al instrucţiei, ci se află pe o poziţie selectivă faţă de actul instructiv-educativ. Acumulează ceea ce corespunde intereselor şi cerinţele lui la un moment dat, într-o anumită etapă a dezvoltării sale. Devine asociat al profesorului în acţiunea de modelare a propriei persoane, atât din punct de vedere instructiv-educativ cât şi social.
În cercul nostru interdisciplinar elevii vin din pasiune şi curiozitate, învaţă prin descoperire şi înţeleg la nivel superior fenomenul cultural al satelor din care provin, iar cei care trăiesc în mediu urban descoperă în acest context educaţional valorile unei lumi arhaice fascinante. Activitatea de cerc face apel la metode active care favorizează însuşirea unei experienţe deduse din contactul direct cu lumea obiectelor şi fenomenelor culturale reale, observarea directă şi independentă, experimentul, chestionarul, vizita de cercetare etnologică, studiul de caz, proiectul de conservare, portofoliul, punerea în scenă, transpunerea artistică, dramatizarea.
În ansamblul lor, aceste metode plasează elevul într-o situaţie de cercetare a propriei identităţi, ajutându-l să-şi însuşească, nu numai noi cunoştinţe, ci mai ales calităţi şi comportamente apropiate acelora implicate în actul de cercetare stiinţifică şi în cel artistic.
Argumentuladus în favoarea aprobării şi suţinerii acestui proiect are în vedere valenţele formative şi interdisciplinare ale activităţilor. Folclorul cu tradițiile, obiceiurile și portul popular reprezintă comori inestimabile care definesc identitatea unui popor, făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Toate elementele de cultură și tradițiile populare transmit valori și creează punți de legătură între generații. Educaţia în spiritul preţuirii culturii locale, a dragostei şi respectului pentru creaţia înaintaşilor, pentru civilizaţia materială a familiei şi satului trebuie să devină parte constitutivă a procesului de formare realizat în şcoală. Păstrând şi dezvoltând patrimoniul moral-educativ rural, ne apărăm fiinţa naţională, dragostea de frumos, bunătatea, ospitalitatea, omenia, toleranţa, valorile morale ce definesc profilul nostru identitar. Găsind dovezile unei arte simple, nealterate şi profunde, tânărul de azi se poate descoperi pe sine ca parte a unei societăţi morale care să-i stimuleze comportamentul civilizat, deschiderea spre lume şi atitudinea pozitivă în faţa vieţii.Cultivarea interesului pentru valorile tradiţionale româneşti stimulează gustului estetic al tinerilor, contribuie la promovarea folclorului autentic și valorifică potențialului lor artistic și creator.
Activitatea cercului continuă şi în acest an şcolar chiar dacă întâlnirile directe nu sunt încă posibile. Materialul adunat în ultimii ani este vast. Rezultatele cercetărilor în teren, dovezile, culegerile, materialele video, textele şi înregistrările, se cer studiate. E un moment prielnic reconfigurării demersului interdisciplinar şi al analizei materialelor în vederea noilor portofolii etnografice, dar şi pregătirea proiectelor artistice următoare. Spiritul tradiţional autentic merită cultivat indiferent de timp deoarece el asigură continuitate şi sens, întăreşte rădăcini pentru ca deschiderea spre nou şi modern să fie mai îndrăzneaţă, dar orientată permanent de valori şi atitudini adânc sedimentate.
AUTOR: Sorina-Daniela Cazac, Director Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Bistrița, Profesor de Limba și Literatura română, gradul didactic unu
,,Şezătoarea” – cartea ce a adunat cu drag copiii
La data de 28 octombrie a avut loc online întâlnirea cu scriitorul Nicolae Rusu la biblioteca publică. Copii care au luat parte la această întalnire de nivel raional au discutat despre cartea sa “Şezătoarea”. Ei au primit răspunsuri la întrebări şi au înscenat cateva povesti din aceasta. A fosto întâlnire de suflet s-a produs în rețeaua de biblioteci Hâncești. Activitatea s-a desfășurat în cadrul Campaniei „Să citim împreună”, la care au participat utilizatori ai bibliotecilor din satele și comunele de pe valea Prutului, și unele sate aferente. Copiii participanți la întâlnire au lecturat această carte și s-au expus pe marginea cărții aducând exemple concrete și pasaje care i-au impresionat. Elevii din satul Bujor au prezentat fragmente din au adus exemple din textele “Taina” şi “La dentist”. Nicolae Rusu a răspuns cu lusx de amănunte la multe întrebări adresate de către cititorii prezenţi. D-lui a rămas impresionat de numărul mare de participanți și agerimea lor. Această carte are multe învățăminte, care le vor fi de mare ajutor în dezvoltarea spirituală a copiilor.
Atât copiii, cât și bibliotecarii, și-au exprimat dorința să se întâlnească în format fizic și că au mare nevoie de asemenea cărți cum este „Șezătoarea” lui Nicolae Rusu. Au participat cu multa seriozitate şi tragere de inima la aceasta activitate elevele Cătălina Storoja, Bianca Doboş, Dumitrița Ştefan, Maria Miller, subsemnata. La întâlnirea online elevii au gfost ghidaţi de bilbiotecaa Tatiana Corja şi pprofesorii Inga Zubcu (conducătorul Cercului dramatic) şi Serafima Matvei.
Mihaela Olaru, elevă,
GM Bujor,
s. Bujor, r. Hînceşti
Activitatea asociației științifice „Flacăra”, Herța
Mă numec Ana-Maria Grib și sunt elevă la Liceul comunal ”Gheorghe Asachi” din or. Herța. Fac parte din Asociația științifică ”Flacăra”, coordonată de doamna Mihaela Pavaliuc, director adjunc pe lucrul științific, profesoară de chimie în liceu. Această Asociație științifică funcționeză al 16-lea an la noi. Aici elevii talentați ai liceului sub conducerea profesorilor calificați, aleg teme actuale de cercetare și duc cercetări științifice în baza temelor alese, înregistrând apoi rezultatele obținute în teze cu caracter științific.
Anul acesta sub conducerea domnului Minu Pavalachi, profesor de istorie și inspector general al școlilor din comuna Herța, am scris o lucrare științifică la istoria universală pe tema: „Portretul istoric al lui Mitridates al VI-lea al Eupatorului”
Pe data de 22 ianuarie în liceul nostru a avut loc întrunirea științifică a Asociației ”Flacăra”, în cadrul căreia, elevii talentaţi și-au susținut tezele aupra cărora au lucrat. În total au fost prezentate 8 lucrări la următoarele disciplini: limba română, franceză, literatura ucraineană, istoria, geografia, chimia, biologia, fizica.
Conform hotărârii luate la şedinţă toate lucrările au fost admise la concursul raional „Apărarea lucrărilor ştiinţifice”, care a avut loc pe data de 26 ianuarie.
La acest concurs au participat majoritatea şcolilor din raion. Pe locul I s-au plasat 4 elevi ai liceului nostru, care au concurat mai departe la a II etapă a concursului “Apărarea lucrărilor ştiinţifice”, adică la nivel regional. Toți patru liceeni au ocupat locurile II și III, cu ce ne și mândrim mult. Printre premianți, mă număr și eu.
Ana-Maria Grib, clasa a 10-a.
Profesor-coordonator: Mihaela Pavaliuc
PAȘTELE – LINIȘTEA SUFLUTULUI
PAȘTELE este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinizm. Unele obiceiuri de Paște se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate. Fiecare din noi își aduce aminte momentele când mergem împreună cu părinții, la biserică în noaptea de Paște, ne adunăm la masa de sărbătoare și ciocnim ouă roșii și mâncăm pască și mâncare sfințită. Înainte de Paște gospodinele pregătesc diferite bucate, din toate bucatele ouăle roșii rezervă un loc aparte, acestea semnifică Sângele Domnului cel scurs de pe Cruce pentru noi și pentru mântuire.
Începând cu Floriile – ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim și a fost întâmpinat cu mlădițe de salcie, toți creștinii încep să se gătească moral și spiritual de Paște, căci urmează o săptămână grea, tristă, Săptămâna Patimilor:
Luni în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba este dedicată vieţii lui Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt cu 30 de arginţi. În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară, se spală şi se văruiesc casele, iar mobilierul se curăţă şi se repară.
Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa. Marţea Mare este ultima zi in care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală și se calcă.
Miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. Este bine să te împaci cu oamenii cu care nu ai avut o relație tocmai bună în ultima perioadă. Nu este bine să te enervezi sau să arunci vorbe necurate în această zi și nici să te superi pe ceilalţi.
Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Iisus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Iisus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc. În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii.
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Aceasta este una dintre acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului. Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri: se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se lucrează în gospodărie.
Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere.
Tradițional, după un post de şapte săptămâni, gospodinele încep să gătească de cu zor bucate alese, pentru masa cea mare de paste, pregătesc coșul traditional cu bucate pentru sfințit.
Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână. În acest moment se spune/se cântă „Hristos a înviat” și se răspunde „Cu adevărat a înviat”, aceasta fiind forma de salut dimp de 40 de zile, până la Ispas.
După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, căci se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.
Spre dimineață creștinii revin la biserică, cu coșul lin cu alimente de sfințit, unde preotul, cu busuioc și blagoslovenie stropește cu agheazmă bucatele din coș, astfel acestea devenind sfințite. Aceste bucate se aduc acasă și timp de trei zile masa începe cu gustarea bucatelor sfințite. În coș se pun diferite alimente, dar cel mai important este ca acesta să conțină pască, ouă roșii, vin, miel și caș. Abea după această gustare începe masa festivă de Paște, cu toate bunătățilșe pe ea.
Cel mai important lucru, rămâne a fi dragostea și respectful unul fașă de altul, stima și răbdarea reciprocă, bunătatea, iertarea și îngăduința, cee ace ne dă hrană sufletului, adevărate bucurii în preajma și în timpul Sfintelor Sărbători de Paște.
Autor: Elena Cotorobai, elevă, IPLT „Principesa Natalia Dadiani”
Profesor coordonator: Liliana Panfilov
DECADA ARTELOR, 2021
Motto: Frumosul va salva Lumea (Feodor Dostoevski)
În perioada 20-29 martie, 2021 în unstituția noastră s-a desfășurat un nou proiect educațional DECADA ARTELOR, ediția I. Scopul acestui proiect este asigurarea dezvolțării culturii generale a tinerei generații prin metodele eficiente ale educației non-formale și informale, ceea ce asigură „educarea deplină”.
Astfel, în fiecare zi a DECADEI ARTELOR s-au organizat diferite activități formativ-educative, oferindu-le tinerilor din instituție spațiu real de dezvoltare a competențelor individuale, platforme de automanifestare publică, asigurarea dreptului la libera exprimare și creativitate artistică.
În prima zi a lansării proiectului a fost organizat un webinar tematic Rolul Artelor în dezvoltarea creativității personale, online, utilizându-se platforma MEET (moderator Liliana Panfilov, director adjunct al instituției) la care au participat 101 persoane printre care profesorii Angelica Lisa, actriță ,Nadejda Topor, coregraf, Asea Scorpan, actriță, Tatiana Băcescu, actriță, Maestru în Artă, Valeriu Topor, coregraf, Maestru în Artă, Ștefan Rotaru, arhitect, precum și actorul Alexandru Dicusar (Teatrul fără nume) și profesorul IPLT „Gh. Asachi” Ghenadie Râbacov, care au apreciat înalt inițiativa de a pune pe punct de discuție educația prin Artă, au remdarcat rolul induscutabil al educației estetice pentru formarea/dezvoltarea personalității creative încă de la vârsta timpurie, din școală, iar Ghenadie Râbacov, a remarcat ulterior într-un articol amplu, despre faptul că Profesorul este un Artist pe scena școlii, deaceea rolul Artelor în manifestarea noastră de zi cu zi joacă un rol impunător.
Ziua II-a a fost dedicată creației literare, zi în care elevii au compus articole pentru revista școlară electronică ȘCOALA PRIETENILOR – un alt proiect transfrontalier, lansat de instituția noastră la 1 martie, 2021.
În cea de a III-a zi elevii, alături de profesorul de Artă plastică și decorativă Natalia Platonov au organizat un Master class de confecționare a decorațiunilor din materiale reciclabile. Expoziția lucrărilor elevilor va avea loc de Paște, online.
A IV-a zi a avut o reflecție impresionantă asupra celor peste 98 de participanți la work-shopul organizat de profesorii Nadejda și Valeriu Topor, deoarece s-au pus pe ordinea de zi Tehnicile de interpretare a Dansului Clasic și a celui Popular, tangențele dintre aceste două tipuri de dans de o importanță premordială, în Arta coregrafică.
A V-a zi a adunat iarăși un număr de 101 participanți, elevi, profesori din instituția noastră, care s-au unit în jurul Artei dramatice alături de regizorul Nicu Scorpan, la un work shop întitulat Reprospectivă în perspectiva Artei teatrale din Republica Moldova. Domnul regizor, un adevărat expert în domeniu, a prezentat un film documentar din lumea teatrală a RM istorii adevărate de la înființarea sa, anii 1924, până în prezent. Elevii au rămas cu adevărat impresionați de astualitatea artei dramatice în viața noastră, au cunoscut regizori, actori care au creat istoria teatrului din Republica Moldova.
A VI-a zi a fost dedicată Artelor plastice, zi coordonată de profesorul Elena Marițoi, a clarificat stilurile și tehnicele cele mai cunoscute ale artei imaginației și fanteziilor culorilor, dezvoltând, astfel gustul și simțul estetic prin intermediul paletei și a creioanelor multicolore.
A VII-a zi a fost organizată de iluștrii coregrafi ai Dansului Sportiv și Modern Eugeniu Castraveț, Natalia Ivanova și Cristina Boldescu, care au demonstrat, în cadrul work-shopului desfășurat pentru elevi, că Arta coregrafică moernă și sportivă este nu doar o formă de automanifestare a sentimentelor individuale, zborul înaripat al sufletului uman, dar și un mijloc eficient de menținere a sănătății, în cadrul antrenamentelor și repetițiilor exersate mereu.
A VIII-a zi a Decade Artelor i-a revenit din nou Artei dramatice, unde mai pui că tocmai la 27 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Teatrului. De această dată profesorii de teatru Tatiana Băcescu, Asea Scorpan, Angelica Lisa și Liliana Panfilov au desfășurat pentru discipolii săi un concurs de recital artstic SUS CORTINA, care a s-a dovedit a fi unul inedit, cu 62 de elevi participanți cu un repertoriu inspirat și foarte sect. Elevii au primit diplome binemeritate, de care s-au bucurat nult și părinții acestora (reflecții prin likuri pe rețelele d socializare). Manifestarea cultural-artistică a fost încununată cu citirea unui MESAJ specific de Ziua Mondială a Teatrului, interpretat, rând pe rând de reprezentanții claselor cu profil teatral.
A IX-a zi a fost dedicată Artei muzicale, zi, în care elevilor li s-a propus să audieze muzică bună, de calitate.
A finalizat DECADA ARTELOR prin înscrierea articolelor elevilor și premierea online a participanților, nominalizare tuturor celor care au contribuit la desfășurarea activităților cultural-artistice și formativ-eductive ale decadei.
Toate aceste activități sporesc indiscutabil randamentul de cultură gnerală a elevilor, dezvoltă simțul și gustul estetic și, ca urmare, creează modele de creativitate artistică de calitate, individuală.
Liliana Panfilov, profesor,
director adjunct Educație Estetică
IPLT „Principesa Natalia Dadiani”
MĂRȚIȘORUL – TRADIȚIE CARE NE UNEȘTE și NE IDENTIFICĂ CA NEAM
Una dintre cele mai frumoase tradiții a romînilor de pretutindeni este purtarea/legarea mărțișorului la piept de 1 martie, a fiecărui an. Acest symbol al purității curajului și reînvierii naturii însăși are câteva legend frumoase la bază, dar tradișia de a dărui și purta mărțișoare rămâne a fi una comună pentru toți.
Legenda mărțișorului
Un mit povestește cum că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă și veselie, și lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura și a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe Cer și iarăși a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii și-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare a primăverii.
Lupta primăverii cu iarna
Conform unui alt mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.
De menționat, că tot în această perioadă se desfășoară și Zilele Babei Dochia.
Baba Dochia (sau Baba Odochia) este unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească. Unele teorii susțin că numele ar fi legat de Sfânta Martiră Evdokia sărbătorită în calendarul de stil vechi pe 1 martie.
Personajul Dochiei este asociat cu legenda Traian și Dochia, culeasă de Gheorghe Asachi. Despre Traian și Dochia celebrul critic literar George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român”. Legenda spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal. Traian, cuceritorul Daciei se îndrăgostește de Dochia. Aceasta refuză să i se alăture și se refugiază împreună cu „a ei popor” pe muntele considerat sacru de către daci, Ceahlău. Dându-și seama că nu poate scăpa de patima lui Traian îi cere ajutor zeului suprem Zamolxes, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă.
O altă variantă povestește despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă. Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.
Folclorul popular românesc asociază cele noua zile de pe 1 martie până pe 9 martie cu povestea Babei Dochia născându-se astfel mitul Babelor. În această perioadă (1-9 martie) vremea se schimbă brusc, ba s face cald, ba suflă vânt puternic sau chiar ninge, iar atunci cînd fulguie se spune în popor că „Baba Dochia își scutură cojoacele”. În tot acst timp trebuie să fim pregătiți de schimbul brusc al temperaturii, deaceea se recomandă să păstrăm vestimentația călduroasă, să nu ne lăsăm duși în eroare de vremea aparent caldă și însorită dimineața, căci, peste zi, aceasta se poate schimba în lapoviță sau chiar ninsoare.
Tradiții de Mărțișor
Mărțișorul este daruit pe 1 martie, în prima zi a primăverii, în semn de început și primire a primăverii. In popor, se crede că mărțișorul purtat în piept aduce bunăstare și protejează de rele.
Părinții au obiceiul de a lega celor mici la mână un șnur alb-roșu pentru a îi proteja de deochi și alte pericole. În unele părți ale țării, de șnur este agatată o monedă în semn de belșug și noroc. Moneda atârnată de șnurul alb-roșu face trimitere la Soare, cel care readuce primăvara.
La sfârșitul lunii martie, mărțișorul trebuie dat jos din piept și prins într-un pom înflorit ori într-o tufă de trandafiri. Se spune că, dacă îți pui o dorință atunci când legi mărțișorul în pom, aceasta se va îndeplini. În unele zone din Transilvania, mărțișoarele se prind la ușile casei, la ferestre, la ușile grajdurilor ori de coarnele animalelor din gospodărie, pentru a ține departe
spiritele rele și pentru a atrage belșugul.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%
MĂRȚIȘORUL COPIILOR – festival internațional, ediția XIII
Astăzi în IPLTR-F „Gheorghe Asachi! s-a desfășurat Festivalul Internațional „Mărțișorul Copiilor”, ediția a XIII-a. Festivalul se desfășoară anual la 1 martie și are drept scop promovarea tradițiilor și culturii românești, valorificarea culturii internaționale, lansarea tinerelor talente.
Puteți urmări spectacolul virtual, accesând linkul, ulterior.
,,Şezătoarea” – cartea ce a adunat cu drag copiii
scoalaprietenilor.wordpress.com 