Mărite Profesor,

În acestă zi frumoasă autumnală, noi, elevii liceului „Principesa Natalia Dadiani”, vă felicităm cu ocazia Zilei Profesionale. Vă dorim multă sănătate, răbdare, prosperitate și Vă aducem în dar următorele dedicații:

Învațătoarea mea

Ea este învățătoarea mea:

Bună, blândă, cum e ea

Și știe ce ne-nvață

Și mereu ne dă povață.

Ea ne învață să cântăm, să scriem, să desenăm,

Ea ne-nvață chiar de toate:

Română, istorie, mate,

Și ne ajută vrei, nu vrei

Chiar pe noi, învățăcei.

Autor: Lorena Pralea, clasa a IV-a ,,A”

Dragă profesor

În ajun de sărbătoare,

Mult stimate professor,

Îți ofer o-mbrățișare

Călduroasă cu mult dor.

Îmi amintesc de prima zi,

O minunată zi de toamnă,

Atunci noi toți ne-am cunoscut,

Noi toți și draga noastră Doamnă,

Din prima zi am îndrăgit-o

Iar ea, încet și cu răbare,

Ne-a învățat tot ce știm azi,

Ea – Doamna noastră învățătoare.

Autor: Cuzmici Nichita, clasa a IV-a ,,A”

Urare

Ce bine e azi la școală,

Avem noi o zi specială.

Scumpii noștri profesori

Sunt frumoși ca niște flori.

Să trăiți ani mulți, ușori,

Dragii mei învățători,

Să Vă fie viața lină,

Să aveți multă lumină!

Dumnezeu v-a dat iubire,

Pentru carte și profile

Să ne învățați de toate,

Să creștem mari cu bunătate.

Autor: Alexandra Șerban, clasa a IV-a ,,A”

Draga noastră profesoară

Draga noastră profesoară

Sunteți o scumpă comoară.

Vreau să știți că Vă iubim,

Sănătate Vă dorim!

Sunteți bună, ne iubiți,

Tot cei bun voi ne doriți,

Ne-nvățați cum să trăim

Să muncim și să iubim.

Vă dorim s-aveți în viață

Elevi buni, s-aveți povață,

Vă dorim casă de piatră,

Masa-n casă și bogată.

Autor: Madam David, clasa a IV-a ,,A”

Învățătoarea mea

Draga mea învățătoare,

De trei ani deja te știm,

Tu ne-ai învățat de toate:

A citi, a scri și povesti.

Tu ne-ai fost mereu alături,

Zile, luni și chiar și ani,

Ai cu noi multă răbdare,

Cunoștințe ne predai.

Tu ești prima învățătoare

Mă închin pân-la pământ

Și cu inima deschisă

Mulțumită azi eu sunt.

Autor: Balan Monica, clasa a IV-a ,,A”

Dragă Doamnă învățătoare

Dragă Doamnă învățătoare,

De când ne-am cunoscut

Am știut că am să ajung

Cum nu se poate mai sus.

Niciodată nu am încetat

Să Vă ascult părerea,

Acea care m-a învățat

Să-mi dezvolt cunoașterea de meleag.

Chiar dacă este ultimul an,

Mereu voi ține minte

Despre înțelepciunea Dumneavoastră,

Cea care mă va ajuta în viață.

Autor: Alexandru Rusu, clasa a IV-a ,,A”

Dragul meu învățător

Ne iubește, ne educă,

Dragul nostru profesor

Ne ajută, ne învață,

Scumpul nostru învățător.

Profesorul ne ajută,

Să ne facem oameni mari.

Chiar și din izvorul cărții,

Ne învață lucruri noi:

Oameni culți și buni să fim.

Autor: Negru Carolina, clasa a IV-a ,,A”

Învățător coordonator: Alina Florea

E ziua ta, iubite profesor!

În această zi minunată vă dorim, dragi profesori, fericire, sănătate, răbdare şi spor în toate.

Voi, profesorii, sunteţi inspiraţia generaţiei noastre! În fiecare zi ne aduceţi cunoştinţe care ne ajută, pe noi, elevii, să ne construim viitorul. De-a lungul timpului am simţit dragostea faţă de noi şi respectul cu care ne trataţi. Voi, profesorii, sunteţi sursa de înţelepciune din care gustăm în fiecare zi. Cred că un profesor este un mare artist şi pedagogia este cea mai nobilă meserie şi cea mai mare artă, fiindcă ea modelează şi creează destine. Un profesor este asemenea unui câmp, iar fiecare elev este o floare. Voi, sunteţi cei ce ne „hrăniţi” cu înțelepciune şi ne „hidrataţi” cu dragoste şi cunoștințe pentru ca noi să creştem, să ne dezvoltăm şi să formăm cununa voastră.

Dragi profesori, noi vă iubim şi ne închinăm în faţa voastră în numele a tot ce faceţi pentru noi!!!

Sprâncean Andreea, cl. a V-a „B”

Dragă profesor, de ziua ta îţi doresc tot binele din lume!

Pentru mine, profesorii sunt nişte îngeri care ne sunt mereu alături şi ne îndreaptă cărările prin drumul vieţii. Cunoştinţele pe care ni le transmiteţi zi de zi, construiesc un zid apărător ce ne va proteja de valurile vieţii. Voi ne ajutaţi în fiecare zi, încetul cu încetul, să urcăm treptele cunoştinţelor spre succesul mult dorit. Vă mulţumesc din suflet, pentru darul preţios ce ni-l  oferiţi, cu numele de „CUNOŞTINŢE”.

Bumbac Sofia, cl. a V-a „B”

ÎNVĂŢĂTOAREA MEA

Scumpa mea învăţătoare,

Pentru mine eşti un soare!

Suflet bun, deschis, măreţ,

Pentru toate-ţi mulţumesc!

Eşti o fire grijulie

Şi plină de energie.

Şi încă multe aş mai spune,

Ce însemni tu pentru lume!

Cuvintele sunt, însă, prea sărace,

Nu pot cuprinde tot ce-ar trebui…

Cu grijă, dragoste şi multă bunătate,

Copilăria tu mi-ai fericit!

Ca o mamă bună tare,

Ai grijă de fiecare.

Eşti omul cu suflet mare

Şi pentru toţi tu ai valoare.

Dumnezeu să te păzească,

Şi mulţi ani să-ţi dăruiască!

Rămâi cu bine, cu drag te-mbrăţişez,

Şi-ţi spun din toată inimioara mea:

Eu niciodată nu te voi uita!

Autor: Răileanu Gabriela, cl. a V-a „D”

Dragă profesor!

În plină toamnă aurie,

E ziua ta, iubite profesor!

Ţi se închină roadele din glie

Şi ale toamnei minunate flori…

Ţi se închină strugurii din vie

Şi te salută stoluri de cocori.

În faţa ta şi galbena gutuie,

Din frunza ei ţi-a aşternut covor.

Acum, de ziua ta, noi îţi aducem

Din inimă un sincer MULŢUMESC!

Cu dragoste noi vrem să-ţi spunem:

–Mult stimate profesor, TE IUBESC!

Autor: Matasari Sofia, cl. a V-a „B”

ÎNVĂŢĂTOAREA MEA

Scumpa mea învăţătoare,

A ştiinţei scoţi zăvoare.

Esti plăpândă şi duioasă,

Ne faci viaţa mai frumoasă

Dimineaţa ne întâmpini,

Seara ne petreci,

Ziua ne ţii companie

Şi multe ne înveţi.

Ne ajuţi când ne e greu…

Ne-nveţi ce-i bine şi ce-i rău.

Eşti ca o mamă pentru noi,

În gând mereu vei fi cu noi.

Ne-ndrumi să facem bine

Şi s-ajutăm pe toţi ca tine.

Vă spun un sincer MULŢUMESC,

Şi foarte tare vă iubesc!

Autor: Atamanenco Ştefania, cl. a V-a „D”

Profesor coordonator: Gorceac Lina

Dedicație pentru profesori
    Dragi dascăli,acestă zi este una importantă în care vă putem aduce cele mai sincere urări de mulțumire, respect, sănătate și răbdare, pentru că sunteți un părinte și îndrumător pentru fiecare dintre noi. Fiecare clipă rea sau frumoasă pe care am petrecut-o cu dumnevoastră ramâne ca o amintire veșnică.
    Din primele zile în care ne-am întalnit ne-ați luat în umbra dumneavoastră protectoare și ne călăuziți până în ziua de azi spre drumul potrivit. Raza cunoștințelor pe care ni-o oferiți mereu ne ajută în situații din viață. Orice materie, începând de la acea română și matematică până la educația fizică sau muzicală, ne va ajuta cu ceva în viață. Poate că acum nu înțelegem că orice materie are scopurile sale de a influența asupra noastră, dar după o să fim mulțumiți și o să înțelegem că fără ele putem să facem un pas greșit în viață. Vă mulțumim pentru că depuneți efortul de a ne învăța tot ce stiți, poate că nu vom ține minte acea proprietate la matematică sau acea noțiune, dar ne vom dezvolta capacitățile de învățare și de memorie. Orice istorie care ni-o povestiți din viața voastră sau întâmplare neplăcută va fi ca o lecție de viață pentru noi. Poate că profesorii sunt severi, temele prea grele, iar lecțiile prea obositoare la urmă vom veni cu amintiri și cu respect în suflet pentru timpul acordat și atenția depusă. Desigur că nu am fost cei mai cuminți, răbdători, dar sperăm să lăsăm măcar cea mai mică amintire frumoasă în sufletul fiecăruia dintre voi.
   În final vreau să vă mai mulțumesc încă o dată pentru munca pe care o depuneți și să știți că sunteți la fel de dragi ca niște părinți care ne îndrumă spre drumul corect. Vă doresc multă răbdare, succese și multă sănătate.

Autor: Arina Ungureanu, clasa a VIII-a ,,B”

Dragi profesori,

Aceasta este ziua în care tradițional vă adresăm cele mai sincere urări de bine, de sănătate și de împlinire. Dumeneavoastră sunteți cei cu care fiecare dintre noi a început cursul vieții. Dacă suntem buni e meritul dumneavoastră. Această meserie de profesor îmbină în ea multă bunătate, atenție, grijă, răbdare și dragoste. Munca unui profesor este imposibil de valorificat, căci presupune multă dedicație și voință. Fie ca dăruirea dumneavoastră să fie răsplătită generos, fie ca generațiile de copii să fie dornici de noi cunoștințe și plini de ambiții sănătoase. În spatele fiecărui profesor se află un dascăl, cel care ne sculptează caracterul, sufletul și ne îndrumă pe calea cea corectă. În continuare vă dorim multe realizări frumoase atât în cariera profesională cât și în viață. Vă mulțumim mult pentru tot!

Autor: Orlovschi Mădălina, clasa a VIII-a ,,B”

Iubiți profesori!

Această zi este o ocazie deosebită să vă aducem cele mai sincere și frumoase urări de bine, sănătate, prosperitate, dumnevoastră, care sunteți atât de drag pentru fiecare dintre noi. Vă aducem cuvinte de mulțumire pentru munca imensă pe care o depuneți pentru noi. Chiar de v-am greșit uneori, sau poate chiar mereu, și chiar dacă nu învățăm, chiuleam, nu eram atenți la ore, vă rugam să ne iertați. Vă mulțumim din suflet ca ne-ați încurajat și ați avut atâta răbdare cu noi. Vă mulțumim!

Autor: Adrian Șchiopu, clasa a VIII-a ,,B”

De ziua Ta, iubite profesor

Dragii noştri profesori! Vă mulțumim pentru munca enormă pe care o depuneţi pentru noi. Vă mulțumim pentru înțelegerea dumneavoastră şi pentru sfaturile dumneavoastră, prețul cărora nu poate fi rostit în cuvinte. Lecțiile dumneavoastră sunt cele mai armonioase. Vă mulțumim pentru dragostea cu care dumneavoastră predați. În această zi frumoasă aş vrea să vă felicit cu această minunată sărbătoare. Vă dorim sănătate, bucurii, dragoste şi în special prosperitate. Țin minte momentele luminoase din viața mea când prima dată v-am întâlnit și dumneavoastră ne-ați întâmpinat cu cel mai luminos zâmbet, dăruindu-ne bucurie în suflet. Răsfoind în cartea vieții, dumneavoastră ne-ați învățat cum să fim în primul rând nu elevi, ci oameni. Din nou vă aduc felicitări şi urari de bine. Vă doresc în continuare să purtați titlul de semănător al cunoştințelor.

Autor: Ecaterina Grigoriev, clasa a VIII-a ,,B”

Scriere dedicată Profesorului

Următoarea este o scriere dedicată mult munciților noștri profesori.

Este ceva ce nu înțelesesem niciodată, ceva care mult timp mi-a dat de gândit și probabil încă o să mai dezbat, această confuzie provine de la sărbătorirea unor persoane sau grupuri într-o zi  specifică. Punct și caz: Ziua Profesorului, o zi specială care are ca scop aprecierea cadrelor didactice. Acum să nu mă înțelegeți greșit, eu nu zic că ziua profesorilor nu trebuie sărbătorită, ferească Dumnezeu, ea trebui neapărat de sărbătorit, măcar într-o zi să fie recunoscute sacrificiile a învățătorilor noștri, ceea ce îmi cauzează confuzie e faptul că aceasta nu e sărbătorit zilnic. Vă aud pe acei din spate cum batjocoritor râdeți, ce să vă zic vouă? Celor care nu vreți să învățați și care nici măcar n-aveți respectul să tăceți ca cei care chiar au interes în materie să învețe. V-am văzut cum n-ați învățat nimic un semestru și la teste cu cerșitul de răspunsuri. Acum o clarificare și o diferențiere. Eu mă refer aici la cei care au intenții malițioase, care deliberat sau fără o realiza sau și mai rău prin nepăsare față de coleg și în primul rând de profesor vorbesc o lecție întreagă și se freamătă ca arși.

Dragi profesori, din partea mea și din a celor care chiar vă respectă vrem să vă mulțumim pentru tot ce faceți și vă apreciem eforturile și sper că și colegii mei înțeleg condițiile care suportați și îndurați. Cu salariile mici, orele de muncă lungi și frustrante și o birocrație sufocantă. Zic toate acestea cu o speranță ca cei pomeniți de mai devreme să auto reflecte căci mai direct nu se poate. Aveți empatie față de acei oameni care sunt cu voi de atâția ani. Colegii cu care prieteniți și profesorii care se chinuie să vă îndrume spre un viitor mai bun. Care vă vreau binele și sacrifică multe. Nopți nedormite și zile strigând se adună.

Într-un sfârșit mai puțin sumbru, doresc să vă mulțumesc din nou pentru tot efortul depus și să vă recunosc marile provocări învinse. Vă urez numai sănătate și succes în viețile Dumneavoastre atât profesionale cât și personale.

Autor: Bogdan Calinin, clasa a VIII-a ,,B”

Profesor coordonator: Liliana Panfilov

INSPIRAȚII AUTUMNALE

Unde erai?

Unde era ea, acolo era fericirea.

Unde eram doi, se făurea-mplinirea.

Opusele se atrag și fac un tot întreg.

Doi simpli muritori spre nemurire trec.

Când  sufletu-ți de gheață l-am atins,

Pe ceru- albastu crudul soare s-a încins.

Și mă frigea, străini fiori  în trupu-mi dispersat,

Cum ar putea un om atât de pur să fie condamnat?

O luptă grea e viața. De ce nu ai luptat?

Spre chipul tău adesea o ruga-am îndreptat,

Dar dragostei curate ai pus mereu un scut,

De aceea  viitorul a devenit trecut.

Mi-e teamă de-întuneric, mi-e sufletul pierdut,

Voi trece pe alături, dar voi rămâne mut.

Iubirea e o forță  a tot biruitoare,

A căruia lumină n-o vede fiecare.

Autor: Grecu Maria clasa a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Un vis

Dintre miile de stele,
Ești dilema vieții mele.
Dintre toți  și dintre toate,
Ești lumină nestemată.
Dintre atunci, acum și-acolo,
Ești al cerului  Apollo!
Dintre tot ce codrul cântă,
Ești ecoul ce frământă,
Dorul inimii cumplit,
Îți declară jurământ!
Și te văd, te-ating, te simt..
Dar mi-e teamă să mă mint…
Mă-ndoiesc acum că tinzi,
Al meu suflet să-l cuprinzi.
Dar, mă-ndeamnă ca să sper..
Să zbor lin , mai sus, spre cer.
Unde-al nostru paradis,
Făurit-am dintr-un vis.

Autor: Grecu Maria- cl. a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Lasă-mă  să zbor

Lasă-mă să zbor în alte ceruri

Și spre neștiute depărtări,

Să cunosc mai multe adevăruri

Și să trec prin mii de transformări.

Lasă-mă să zbor până la lună

Poate ea îmi înțelege chinul

Și atunci cu drag să se supună,

Să-mi culeagă lacrimi ca pelinul.

Lasă-mă să zbor spre zări albastre

Unde voi trăi o altă soartă,

Unde nu există nemurire,

Zări spre care sufletul mă poartă.

Lasă-mă să zbor cuprins de farmec

Și să simt răcoarea nopții iar,

Ca să fiu răpus de dorul tainic-

Amintire prinsă-n calendar.

Autor: Moisei Gabriela- cl. a XI-a B

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Iubirea – suferință grea

Să știi că sufăr mult, îndurerat.
Ciudat să nu-nțelegi ce soart-am îndurat.
Firesc să fugi și azi de ochii mei.
Umilă am fost, voi fi, vechi obicei.

O, tu, ce lumea la picioare-mi ai întins!
O lacrimă pe față s-a prelins.
Spre tine nu încumet  a privi,
Ce sens mai are astăzi verbul ,, a iubi”?
O ușă de-aș avea spre – a ta ființă ,
Cu drag m-aș izbăvi de chin și suferință.

Tu, Făt- Frumosul meu, pe albul armăsar,
Veșmintele  alese  și  ochii de tâlhar.
Măreț  și tandru, rece, un idol solitar.
Păcat că-n aparență  m-am înșelat amar.

Cum de-am putut visa la rolul de regină?
Ileană Cozânzeană- o jertfă feminină!
Tu, suflet pustiit, rămâi la toate rece,
Un suflet  răvășit, durere ce nu trece…

Ce-i inima? O pată peste obrazul meu,

În umbra nopții albe,  tu nu mai ești un zeu.

Ce tainic e apusul, o stea mai stă de veghe,

E galbenă ca dorul cununa  mea din plete.

Vei fi sortit uitării, tu, dor nestăpânit,

O lumânare stinsă, ce tainic a iubit.

Iubirea te pătrundă ca un blestem ceresc,

Să strigi în suferință și singur : te iubesc!

Autor: Grecu Maria- cl. a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Amor înghenuncheat

Cu lacrimi de durere și suflet răstignit,
O, crudă zbuciumare! O, dor nesuferit!
Cu tine suntem doi, dar singură cu dorul
Ca o străină  plec, înghenuncheat  amorul.

Și inima în piept rănită sângerează,
Durerea și suspinul nu știu cât mai durează.

 E greu să-mi număr pașii și dorul e un chin,
Strivit de  întunericul  neantului  divin.

Stau singură cu mine, întinsă pe podea
Suport clepsidra vieții din ce în ce mai grea

 Trecutul și prezentul  nu- nseamnă viitor,
Spre zări necunoscute cu tine-aș vrea să zbor.

Autor: Grecu Maria- cl. a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Lumea  văzută  altfel

E greu să lupți, când arma  nu e de partea ta.
E greu să speri, când țelu- i străpuns de lancea grea.
E greu să zbori, când aripi năvalnic ți-au fost rupte.
Iar ochii plini de lacrimi au încetat să lupte.

Nici orbii  nu mai cred în drumul luminos,
Suntem cuprinși cu toții în cercul vicios.
Și devenim  cu timpul adulți  fără  succes…
Tu crezi că soarta noastră prezintă  interes?

Te înșeli amarnic, frate, azi omul e o brută,

Care zâmbind fățarnic, ca Iuda  te sărută
Se pretindea tovarăș, amic pe viața toată,

Sortit să te atragă tot în aceeași gloată.

Nu crede tot ce vezi și ce auzi, nu crede,

Minciuna și- adevărul la înălțimi se vede.

Cu inimă curată să promovezi iubirea.

Căci doar sinceritatea salvează omenirea.

Ai grijă, fii precaut, veghează zi și noapte!

Credința și iubirea ne va salva de moarte.

Speranța mai încape în ziua cea de mâine,

Cu iz de primăvară și sufletul de pâine!

Autor: Grecu Maria- cl. a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

De-ai ști…

De-ai ști ce nopți singurătății am jertfit,

Splendorii infinite. O, chip desăvârșit!

De-ai ști ce suferință e doar a te vedea

Mi-ai smuls inima mea și ai fugit cu ea.

De-ai  ști câte regrete și vorbe fără rost,

Mereu  străin alături în astă  lume- am fost.

Te caut peste tot: în soare și în stele,

Te văd în orișicine, dar nu ești printre ele.

Credeai că-n lumea asta nu este judecată?

Să știi că fiecare plătește o răsplată…

De ce-ai fugit atunci, furându-mi libertatea

Știu că la fundul mării voi regăsi dreptatea.

Acum, sunt părăsit, cu greu mă stăpânesc,

Să nu arunc cu pietre, nimic să nu urăsc.

A ta privire crudă și plină de venin,

Eu am schimbat-o în frunze cu miros de pelin.

Amar de dulci și chiar un dulce de amar.

Să nu uiți niciodată că pentru mine-ai fost altar.

Icoană sacră, o zână schimbată-n primăvară,

Te caut și acum și- aștept ca prima oară.

De-ai ști că al tău dor eu l-am înăbușit,

Prefer singurătatea, un suflet chinuit.

De-ai ști, iubire scumpă, la ce ai renunțat

N-ai mai fugi  în lume cu-n suflet  șifonat.

De-ai ști…

Autor: Grecu Maria- cl. a XI-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Dedicație  mamei                                       

Trecutul azi devine calendar

Și- atâtea amintiri mi se perindă

Dacă ți le-aș așterne-ntr-o scrisoare

Nu ar putea vreo carte s-o cuprindă.

Parcă mai ieri tot iarnă-n toi era,

Când te-ai născut cu chip plăpând sub soare

Și n-ai știut că Dumnezeu veghea

Tot el scria în cartea vieții tale.

Dar azi 50 de ierni se împlinesc

Într-un mănunchi ca floare de dentiță

Și-atâtea gânduri azi se-nghesuiesc

Să-ncapă  toate-n vârful de peniță.

Privind azi chipul, părul, ochii tăi,

Toți anii în imagini derulează.

Icoană sfântă pe altar ceresc

Veghezi mereu, destinul femeiesc.

Nu-s la-ntâmplare ani și drumeții,

E planul întocmit de veșnicie.

Ești scutul nostru pentru- intemperii

Un înger păzitor, ești temelie.

Când tu zâmbești se face cald de-odată,

Când ne săruți întregul cer se strânge

Când râzi tu, râde casa toată,

Iar dacă plângi, puterea ni se frânge.

Am vrea să-ți spunem câte și mai câte…

Dar nu încap în vers și în cântare

De aceea după  rândurile  scurte

Să toarne cerul binecuvântare!

Autor: Malic Laura cl. a IX-a D

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Iubiți părinți!

Privim cu drag spre noul început

Vegheau- ai voștri ochi cuminți

Cu firele de păr cărunt

Ce chipuri blânde de părinți!

Primiți un mulțumesc sublim

Oh!  M a m ă! T a t ă! Dragi părinți!

Atâtea bucurii primim

Prin ale voastre rugi fierbinți.

Și pentru ochii voștri dulci

Cu care adâncimi priviți

Ferindu-ne de negre stânci

Fiți binecuvântați, părinți!

Suntem copii azi lângă voi

Ieri prunci în brațe, astăzi tineri,

Căci timpul curge în șuvoi

O clipă-i luni și alta-i vineri.

Dar zile, ore-n infinit

Sau scris domol ca-ntru-un album

Ce-ați spus, ce-ați scris, ce-ați împlinit

Ce-ați dat, noi vom lua la drum.

Azi iar un început  se-așterne

Și-acum când voi în el pășiți

Urarea-i pentru voi eternă: 

Fiți binecuvântați, părinți!

Autor: Malic Laura cl. a IX-a D

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Dedicație limbii române

                         Graiul meu- o dulce floare

                         Cu miros îmbătător.

                         Ești o tainică comoară,

                         De care azi îmi este dor.

                         Cântat -au doine și  balade,

                          L-apus de soare un neam român.

                          Viteji ce au lupta sub soare,

                          Să-l ocrotească de păgân.

                          E limba mea, e limba mamei,

                          E graiu- întregului  popor,

                          Vorbește-l cald, cu dăruire,

                           Și nu uita că-i ești fecior!

                           Apoi slăvit c-o rugăciune,

                           Să-i mulțumești lui Dumnezeu,

                           De darul limbii cea străbune,

                            A cărui scut sunt astăzi eu.

                           Și nu uita că limba mamei

                           E cartea ta de căpătâi.

                           Cinstește-o fiule, ia seama!

                           Ea e voința cea dintâi.

Autor: Ostalep Iana clasa a IX-a A

Coordonator: L. Barbos, profesor limba română

IPLT „Principesa Natalia Dadiani”

Acuarela…

,, În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Orăşenii, pe trotuare,

Merg ţinându-se de mână,

Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,

De sub vechile umbrele, ce suspină

Şi se-ndoaie,

Umede de-atâta ploaie,

Orăşenii pe trotuare

Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Nu răsună pe trotuare

Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,

Numărând

În gând

Cadenţa picăturilor de ploaie,

Ce coboară din umbrele,

Din burlane

Şi din cer

Cu puterea unui ser

Dătător de viaţă lentă,

Monotonă,

Inutilă

Şi absentă…

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Un bătrân şi o bătrână –

Două jucării stricate –

Merg ţinându-se de mână…” (Ion Minulescu, ,,Acuarela”)

Creație realizată de Andra Ștefan, clasa a XI-a F,

Coordonată de către doamna profesoară Mădălina Chirilă.

Colegiul Național Roman-Vodă, Roman, România

Nota: Este o lucrare inspirată din poezia „Acuarelă”, de Ion Minulescu, de mai sus.

MINIPERSONALE – Creație realizată de Ștefan Andra Gabriela, clasa a XI-a F, Colegiul Național Roman Vodă